Promovam  performanta  economica!
Editie electronica a publicatiei tiparite Top Business -  fondata 1993, Anul XXVII
nr.3 (890) Martie 2019
Piata de Arta
Reproducerea oricarei imagini sau oricarui text din acest site se poate face doar cu acordul TopBusinessNews.
Potrivit art 206 Cod Penal responsabilitatea juridica apartine autorilor textelor publicate.

In urma cu cativa ani, avand sansa sa locuiesc in 3 Bezirk (Districtul 3-

Landstraße al Vienei), pe strada Reisnerstrasse, nu-mi imaginam ca voi

 

fi atat de aproape de locurile unde, timp de aproape un cvadrienal, a

 

stat in cvartir Eminescu, in urma cu un secol si jumatate.

 


Spre bucuria mea, inca din primele zile de cautare a urmelor lui

 

Eminescu in cartierul preferat de tinerii invatacei romani de altadata

 

am constatat cu placuta uimire ca, in apropierea domiciliului meu, se

 

afla strazile amintite in biografia Luceafarului: Kollergasse,

 

Dianagasse, Gartnergasse, Adamsgasse,Radetskygasse, preum si

 

cantina ”Zu den Drei Tauben”, tinuta de Tata Whil, pe

 

Marokkanergasse.


De aici, in cateva minute poti ajunge, de asemenea, la vechea

 

universitate,  la care Eminescu se inscrisese, in toamna anului 1869,

 

ca student audient, sau poti sa te plimbi prin Parcul Municipal

 

(Stadtpark), acolo unde, in toamna anului 2017, a fost plantat un vlastar

 

de tei, provenind din trunchiul Teiului lui Eminescu, din Gradina Copou

 

-Iasi, precum si asezata o piatra comemorativa.


Surpriza mea a fost si mai mare, descoperind ca redactia ziarului

 

romanesc ”Albina”, intemeiat la Viena in 27 martie 1867, publicatie in

 

care a debutat Eminescuca jurnalist (1870), isi avea primul sediu al

 

redactiei chiar pe strada Reisnerstrasse, la numarul 3.


Aparitia acestui ziar, printre putinele periodice in limba romana de la

 

Viena, a fost rodul initiativei lui Vincentiu Babes si a lui Andrei

 

Mocioni, in postura de finantator, impreuna cu fratii sai, care tiparesc

 

in primavara anului 1866 un ziar angajant, sub deviza: „Daco-Romania

 

morala, culturala, una si indivizibila”.

Din randul colaboratorilor se remarca editorul V. Grigorovita, precum si

 

redactoriiG. Popp (Popa), Iulian Grozescu, I. Ciocan si altii.


Mihai Eminescu publica in numerele din 7/19 si 9/21 ianuarie 1870

 

articolul intitulat ”O scriere critica”, aparandu-l pe Aron Pumnul de

 

acuzele nedrepte ale lui D. Petrino.


De ce a ales Eminescu sa debuteze in ziarul ”Albina” ? Banuim mai

 

multe considerente de oportunitate: caracterul militant al acestui

 

organ de presa, calitatea morala a patronilor si a redactorilor dar si

 

existenta unui motiv sentimental sau de ordin personal: in anul 1867 si

 

1868, Eminescu a vizitat Timisoara, ultima data tragand in gazda la

 

Iulian Grozescu, intelectual de marca, nascut in localitatea banateana

 

Comlosul Mare.Se stie ca prima calatorie a lui Eminescu in orasul de pe

 

Bega a avut loc in 1867, in cautarea fratelui sau. Atunci,tanarul poet,

 

elogiat cu generozitate in paginile revistei ”Familia”, nutrea o arzatoare

 

dorinta de a-i cunoaste pe banatenii grupati in jurul acestei reviste,

 

despre care viitorul poet avea numai aprecieri pozitive, mai ales despre

 

literatul I.Grozescu.


Un an mai tarziu, in 1868,Mihai Eminescu revine la Timisoara,de data

 

aceasta fiind in turneu cu trupa lui M. Pascaly.O parte a trupei de

 

actori, printre ei si Eminescu,se prezinta la resedinta contelui Nacu,

 

aroman cu mari proprietati la Viena si Budapesta, acesta oferindu-le o

 

primire calduroasa, rugandu-i sa prezinte spectacole pe scena din

 

curtea conacului sau de la Comlosul Mare, unde Iulian Grozescu se afla

 

in convalescenta.


Sosind la Timisoara, Eminescu participa la botezul copilului nascut de

 

Matilda Pascaly, nas fiind chiar Andrei Mociony, unul dintre patronii ”

Albinei”, astfel incat debutul sau in acest ziar, in anul 1870, a fost un

 

semn de simpatie personala pentru membrii familiei Mociony, lideri ai

 

romanilor din Imperiul Austro-Ungar.

1868 - Prima mentiune a numelui Eminescu, ”actor de teatru”, intr-un ziar din Viena

de Dan TOMA DULCIU


Viena, 24 februarie 2019

Nu intentionam sa facem o analiza a continutului acestui articol. Nu atat

 

repertoriul trupei M. Pascaly intereseaza, nici macar cronica teatrala

 

aferenta, cat faptul ca, in anul 1868, un ziar austriac evoca numele lui

 

Eminescu, nu in calitatea sa de tanar poet, ci in postura de actor...


Or, dupa debutul polemic din ”Albina”, de la inceputul lunii ianuarie a anului

 

1870, Eminescu revine de data aceasta in ”Familia”, cu un articol dedicat...

 

teatrului! (”Repertoriul nostru teatral”, 18/30 ianuarie 1870), in care, printre

 

alte subiecte, lauda ”directiunea asta nobila a scenei inaugurate in Romania

 

cu succes de d-nul Pascaly prin piese de Scribe si Sardou”.


Texte preluate din ziarul ”Albina” sunt citate de Eminescu (”publicam mai la

 

vale, dupa ”Albina”…) in ”Curierul de Iassy” din 24 sept.1876, ceea ce

 

demonstreaza interesul constant al acestuia pentru ziarul in care a debutat

 

ca jurnalist.

Exista marturii conform carora Iulian Grozescu l-a insotit pe Eminescu  
in peregrinarile sale prin celebrul cartier Fabric din Timisoara, unde  
traiau numerosi romani, tanarul poet simtindu-se fericit in sanul  
acestei comunitati de infocati patrioti.

Si tot acum, se banui ca Eminescu l-a intalnit, pentru prima oara, pe  
Iosif Vulcan, de aceasta fericita intamplare Iulian Grozescu nefiind  
strain, cel care a fost redactor si al revistei ”Familia”, inca din primul  
an de aparitie.                                                                              

Asadar, fiind student la Viena, incepand cu anul 1869, Eminescu se  
implica in rezolvarea prioritatilor si temelor de actualitate ale  
conationalilor sai, prin initiative curajoase, vizand unificarea celor doua  
mari organizatii culturale din capitala acestei tarisi contopirea acestora  
in slujba idealului national, sub denumirea de ”Romania Juna”, prin  
demersuri viguroase pentru desfasurarea Sarbatorii de la Putna, dar  
mai ales prin tiparirea in presa de la Viena, Budapesta sau Iasi a unor  
articole exprimand orientarile sale definitorii,precum si a creatiilor sale  
poetice.                                          

Biografii au subliniat faptul ca debutul lui Eminescu, ca ziarist de  
angajament politic total, s-a petrecut in publicatia”Albina”,gazeta  
radicala, cu nete atitudini anti-dualiste, dupa mutarea sediului  
redactiei la Budapesta.                                          

Motivat de aceste circumstante evocate mai sus, am incercat sa aflu in  
profunzime dedesubturile colaborarii lui Eminescu cu ziarul amintit.  
Spre marea mea uimire, am descoperit ca, de fapt, persoana celui ce a  
avea sa devina Luceafarul poeziei romanesti era cunoscuta membrilor  
redactiei, inainte de debutul propriu-zis, din anul 1870, numele sau  
fiind mentionat,dupa cum aveam sa constat, pentru prima oara, in anul  
1868.

Jurnalistii ”Albinei” aveau in vedere insa pe ”actorul”  - nu sufleorul, nu  
poetul  M. Eminescu, fapt ce atesta faptul ca tanarul de 18 ani era mai  
degraba cunoscut  in aceasta calitate de catre cititorii si abonatii  
romani din Austria, intr-o vreme cand Eminescu nici macar nu banuia  
ca Viena va fi urmatoarea destinatie in biografia sa.

Hoinar si boem,penduland intre lumea teatrului si cea a poeziei, atunci,  
in 1868, tanarul ”actor” nu era convins sa urmeze o cariera  
universitara. Doar o interventie hotarata a fratelui sau, Serban, a  
schimbat optiunile ”sufleurului” Mihai Eminescu, dar nu pentru salile  
de studiu ale Universitatii Vindobonensecare, in ciuda faptului ca era  
cotata drept o citadela de invatamant, nu se situa nicidecum ca prima  
optiune a familiei si nici chiar a lui Eminescu, acestia optand pentru  
universitatea  din ”orasul de aur” - Praga, acolo unde fratele sau  
Serban, viitor medic, se afla la studii.

Conditii severe de admitere ii pun insa stavila tanarului viitor student,  
care se vede nevoit sa se inscrie la Universitatea din Viena.  Putem  
spune ca, in momentul sosirii sale in capitala austriaca, in anul 1869,  
tanarul Eminescu era deja cunoscut intr-o dubla ipostaza: actor  
(conform  celor de la ”Albina”) si poet/traducator (”Familia”) !  

Prezentam in continuare, in extenso, textul tiparit in numarul din 3/15  
iulie 1868 al ziarului vienez ”Albina”, trimis probabil de un corespondent  
sau chiar redactor al acestei foite, relatand popasul trupei lui Pascaly la  
Lugoj, (artistii urmand sa mai dea reprezentatii si la Timisoara, Arad si  
Oravita), document care atesta prezenta numelui Mihai Eminescu  
(pentru prima oara in presa vieneza), chiar inainte de sosirea sa la  
studii in capitala Imperiului.
Despre organul de presa al comunitatii romanesti - ”Albina”, Eminescu avea o parere favorabila,
subliniind in manuscrisele sale ca ziarul este  ”inteligent si de buna-credinta (…) Asta-i caracterul
mai multor jurnale din Austria: Albina, Federatiunea, Telegraful.”