Promovam  performanta  economica!
Editie electronica a publicatiei tiparite Top Business -  fondata 1993, Anul XXVII
nr.3 (890) Martie 2019
Piata de Arta
Reproducerea oricarei imagini sau oricarui text din acest site se poate face doar cu acordul TopBusinessNews.
Potrivit art 206 Cod Penal responsabilitatea juridica apartine autorilor textelor publicate.

Piesele scrise de Regele dramaturgiei franceze, Jean Baptiste Poquelin, pe

 

numele lui de scena Moliere (a fost deopotriva dramaturg, poet dar si director

 

de teatru si actor), au intrat inca de la aparitie, si e vorba de anul 1660,in

 

repertoriile tuturor teatrelor europene.Subiectele alese, care l-au facut

 

faimos pe autor, si-au pastrat actualitatea timp de secole.                                                                                                      

 


Fiinta umana lacoma, corupta, vicleana, lipsita de caracter, bolnavul inchipuit

 

dar si preotul duplicitar care foloseste numele Domnului pentru a-si satisface

 

nevoi si placeri lumesti din cele mai josnice au ramas subiecte etern valabile.

 

La reprezentatiile cu piesele scrise de celebrul Moliere se rade in hohote,

 

doar castigat ridendo mores, asa ca succesul aducerii pe scena a unei piese

 

semnata de el este dinainte si sugerat si asigurat.                                                                                                                                           

 


Totusi, de fiecare data, o montare „Moliere” (de data aceasta in stagiunea

 

2018-2019, la teatrul C.I Nottara) trezeste curiozitatea spectatorului dar si a

 

criticului de teatru, o curiozitate indreptata in directia noutatii, a prospetimii

 

montarii regizorale dar si a interpretarii. In varianta propusa de regizorul rus

 

Roman Feodori (colaborator al teatrului Nottara dupa experienta Laboratorului

 

de Teatru DENS din 2017) vom primi o portie „la patrat” din opera lui  Moliere,

 

un colaj din Vicleniile lui Scapin, Bolnavul inchipuit, Tartuffe, Don Juan, dar

 

si o parte din  Viata Domnului de Moliere de Mihail Bulgakov si din piesa de

 

teatru scrisa de acesta, Cabala bigotilor.                                                                                                               

 


„Teatrul e stretching pentru suflet si bucuri ajocului, gandul, energia nu  
sunt suficiente. Trebuie sa cobori in adancul vulcanului, sa te topesti si de  
acolo sa izbucnesti si sa capeti forma personajului.”

                       

 


Am citat dintr-un interviu al actritei Crenguta Hariton care joaca in

 

Moliere/ereiloM rolul moasei, cea care l-a adus pe lume pe ciudatul prunc

 

care avea sa respire genialitate prin toti porii. Am citat marturisirea tinerei

 

actrite pentru ca pare a fi un motto inedit al intregii distributii a lui

 

Moliere/ereiloM care este o propunere de spectacol modern, bine construit,

 

cu o scenografie care se potriveste ca o manusa textului.                    

Moliere la prezentul continuu, la Teatrul Nottara

de Ileana DANALACHE
Scenografa Olga Nikitina a folosit un decor minimalist, podeaua este  
“personajul ei principal” si devine suprafata si acces spre - la figurat si la  
propriu - groapa care va adaposti, la un moment dat, pentru o vesnicie,  
trecatorul trup pamantean. Deasupra, oamenii vor aseza o cruce sau orice alt  
symbol pe care e scris numele muritorului de rand,sau,nici un semn, la un  
loc cu izgonitii soartei, sa fie loc de odihna pentru oasele crestinului Jean  
Baptiste Poquelin proscrisde slujitorii bisericii catolice ca razbunare ca le-a  
luat in ras naravurile. Ramasitele ilustrului personaj vor fi recuperate, tarziu,  
foarte tarziu si depuse, cu pompa, in Pantheonul personalitatilor, ca, din  
1817, sa fie transferate la Cimitirul Le Pere Lachaise.                                

Actorul Serban Gomoi care-I intruchipeaza in acest “tablou” al vietii lui  
Moliere, chiar pe Moliere, apoi pe Scapin, Orgon, Don Juan, Argan explica cu  
un ton care da fiori spectatorilor, explica deci, ca nu se stie ale cui oseminte  
primesc onorurile pamantene de la Pantheon pentru ca, ale lui Moliere, s-au  
risipit,de-a lungul vremii,  amestecandu-se cu ale tuturor necunoscutilor.  
Dar, nu avem a protesta, asa cum graieste GENEZA: “pamantesti si in  
pamant te vei intoarce”.                                                                                     
Un spectacol care te lasa, denumind starea cu un anglicism, speechless, sau fara vorbe, intepenit in  
scaun,preluand din spatiul scenic foarte multa emotie, o portie generoasa de arta teatrala adevarata. Il  
priveam pe actorul SerbanGomoi,de-a lungul celor doua ore de spectacol, alergand, recitand,  
interpretand partitura cu o vioiciune si usurinta de parca, dintotdeauna, purtase versurile lui Moliere in  
gand dar si in buzunarul de la piept, in partea stanga, in inima… Serban Gomoi impreuna cu trupa de  
actori tineri care danseaza cu gratie (coregrafia: Aleksandr Andriaskin) cu totii stiu ce inseamna  
miscarea scenica, o trupa de profesionisti care au transformat un colaj de texte (traducerea si  
adaptarea Raluca Radulescu) Moliere/ereiloM intr-un spectacol modern din care nu lipsesc, strecurate  
atent, aluziile contemporane.                                                                                                           

Moliere/ereiloM reconstituie cu piosenie si duioasa fidelitate viata celui care a dat comediei un alt  
statut. Privesc scena si privirea imi fuge in dreapta ei, la manechinul care reproduce imbracamintea si  
pozitia sociala a personajului, respective Regele Ludovic al XlV-lea, Regele Soare, cel care i-a dat lui  
Moliere spre folosinta „L’Illustre Théatre” iar din 1665 a hotarat ca este trupa lui regala dar nu a avu  
tautoritatea sa obtina, de la inaltii prelati ai bisericii,o aprobare de inmormantare pentru crestinul  
botezat Jean Baptiste Poquelin.In fapt, dreptul la funeralii crestinesti si un loc incimitirul oamenilor  
onorabili. In lipsa acestui acord,trupul a fost lasat prada uitarii si risipirii. Geniul lui Moliere i-a salvat  
memoria, spiritul, sufletul, talentul exceptional biruind orice prejudecata sau razbunare.           

O izbanda absoluta, stralucind prin veacuri. Moliere este prezent si pomenit de fiecare data cand i se  
joaca un text. Si-a castigat, deplin,dreptul la nemurire si neuitare. Un spectacol pe care-l recomand,  
fara ezitare, tuturor celor care iubesc teatrul, apreciaza talentul si daruirea din tot sufletul a Actorului,  
demni urmasi ai lui Moliere care si-a dat ultima suflare jucand, pe scena, in fata spectatorilor...  
Traducerea si adaptarea
Raluca Radulescu

Regia
Roman Feodori

Muzica
Tibor Cári;

Scenografia
Olga Nikitina;

Coregrafia
Aleksandr Andriaskin

Asistenta de regie
Iulia Grigoriu;

Light design
Taras Mihalevski

Scenariul
Roman Feodori si Raluca Radulescu
(cu participarea Olgai Topunova)
Moliere, Scapin, Orgon, Don Juan, Argan
Serban Gomoi;

Trupa lui Moliere
Tartuffe

preotul, cardinalul
Rares Andrici

Valère, Cléante
Vlad Balan

Damis
Razvan Banica

Sganarelle, Geronte, Domnul Poquelin, diaconul
Dani Popescu

Dorine, moasa
Crenguta Hariton

Angélique
Cristina Juncu

Toinette
Ada Navrot

Elmire, Doamna Poquelin-Cressé
Isabela Neamtu

Cersetorul
Filip Ristovski

Mariane
Mihaela Subtirica

Elmire, Béline, Armande Béjart
Sorina Stefanescu

Elmire
Laura Vasiliu
Distributia: