• HOME Martie 2019

Termenul initial pentru

restituirea taxei speciale

pentru autoturisme si

autovehicule, a taxei de

poluare, a taxei pentru

emisiile poluante si a

timbrului de mediu, era

luna decembrie a anului

trecut.

Guvernul a decis insa,

extinderea termenului

limita cu sase luni. Potrivit

Ordonantei de Guvern nr.

114/2018, noul termen

este 30 iunie 2019, desi

Comisia Europeana a

trimis un aviz prin care

soma statul roman sa

actioneze rapid.

“Taxa auto este o obligatie

pe care statul roman

trebuie sa si-o onoreze,

s-au luat banii oamenilor,

de-a lungul timpului,

nejustificat, si sumele

trebuie sa fie rambursate.

Am pus in legea bugetului

unu termen mai larg, final

de iunie 2019, dar o sa fie

mai devreme”, promite

Teodorovici.

1,3 miliarde de lei au

ajuns inapoi in conturile

proprietarilor de vehicule

care platisera cele patru

taxe. 6,5 miliarde este

suma restanta, pe care

Guvernul trebuie sa o

restituie.

In total, aproximativ 7

milioane de romani au

primit sau au de primit

banii inapoi.

Comisia Europeana a

solicitat rambursarea

taxelor de inmatriculare a

autoturismelor in

urmatoarele doua luni,

considerand aceasta taxa

un abuz, noteaza Capital.

Mai mult, si Curtea de

Justitie a Uniunii

Europene a catalogat

aceasta taxa drept una

care incalca normele UE,

referindu-se la articolul

110 din Tratatul de

Functionare al UE:

,

se arata in comicatului

autoritatii europene.

Va reamintim ca Romania

a fost somata de Comisia

Europeana sa finalizeze

procesul prin care va fi

returnata taxa auto

cetatenilor si firmelor care

au facut cerere in acest

sens. Pentru a putea fi

returnata taxa auto,

romanii trebuie sa astepte

finalizarea bugetului pe

2019. Abia apoi va putea fi

returnata taxa auto

incasata nejustificat de-a

lungul anilor.

Comisia Europeana a

solicitat o solutie din

partea Romaniei in

aceasta problema in

urmatoarele doua luni.

Romania se confrunta cu riscuri crescute sub forma deteriorarii deficitului de cont

curent si accelerarea costurilor cu forta de munca, iar deciziile guvernamentale

recente au sporit riscurile in sectorul financiar si ar putea afecta in mod negativ

investitiile private, arata Comisia Europeana, in raportul de tara referitor la Romania.

„Recentele initiative legislative risca sa ameninte functionarea normala a sectorului

financiar. Aceste initiative includ o lege adoptata de Parlament care plafoneaza

retroactiv dobanzile la creditele ipotecare si o ordonanta de urgenta a Guvernului

care impune o taxa pe activele bancare, legata de dobanda interbancara. Mai mult,

masurile care vizeaza Pilonul II de pensii, adoptate, de asemenea, prin ordonanta de

urgenta, ar putea afecta semnificativ dezvoltarea pietelor de capital, care sunt deja

foarte limitate in Romania. Noile riscuri pentru sectorul bancar, slabirea

investitorilor institutionali si cresterea lipsei de predictibilitate a procesului de

elaborare a politicilor ar putea afecta, de asemenea, investitiile private”, subliniaza

Comisia Europeana, in documentul intitulat „Semestrul european - pachetul de

iarna: evaluarea progreselor inregistrate de statele membre in ceea ce priveste

indeplinirea prioritatilor economice si sociale”.

Potrivit Executivului comunitar, aceste decizii ar putea genera o reducere a

creditului disponibil, mai putini investitori pe termen lung si un climat de elaborare a

politicilor instabil si impredictibil.

Pe de alta parte, forul european atrage atentia ca Romania se confrunta cu riscuri

crescute sub forma deteriorarii deficitului de cont curent si accelerarii costurilor cu

forta de munca.

„Deficitul de cont curent s-a adancit incepand din 2014, in principal din cauza

cresterii deficitului balantei comerciale. In pofida unei performante bune a

exporturilor, cresterea importurilor a depasit-o pe cea a exporturilor. Cresterile

repetate ale salariului minim si ale salariilor in sectorul public au pus sub presiuni

crescute costurile cu forta de munca. Impactul politicilor salariale asupra

competitivitatii costurilor a fost pana acum contracarat de o serie de factori:

castigurile de productivitate, o translatare lenta catre sectorul bunurilor

comercializabile a cresterii costurilor cu mana de lucru la nivelul intregii economii si

deprecierea monedei.

Cu toate acestea, continuarea acestor tendinte presupune posibile pierderi de

competitivitate, lasand economia vulnerabila la socurile externe”, se mai arata in

documentul citat.

Potrivit acestuia, deciziile guvernamentale cu privire la salariile in sectorul public si

salariul minim au jucat un rol major in cresterea riscurilor la adresa competitivitatii

costurilor. De asemenea, politica fiscala expansionista a limitat marja de manevra

pentru amortizarea socurilor potentiale.