Lacul Ursu din statiunea Sovata, judetul Mures, situat la o
altitudine de 502 metri, a fost recunoscut drept cel mai
mare lac heliotermal din lume, de catre Academia
Recordurilor Mondiale.
Anuntul a fost facut la inceputul verii lui 2019 de Ramona
Nita, reprezentanta pentru Romania a World Record
Academy, din Miami, SUA, cea mai mare organizatie care
verifica si omologheaza recorduri mondiale. Informatia este
publicata si pe site-ul worldrecordacademy.org, alaturi de
recorduri similare din categoria turism, din Romania.
Potrivit worldrecordacademy.org, Lacul Ursu, supranumit si
Marea Moarta a Transilvaniei, cel mai mare lac heliotermal
din lume, are o suprafata de 40.000 de metri patrati, o
circumferinta de 1.180 de metri, o adancime de 18 metri si
o salinitate medie de 250 de grame per litru.
Fiind singurul lac heliotermal din Europa, Lacul Ursu din
statiunea Sovata este renumit pentru efectul de
heliotermie, produs de combinatia dintre apa dulce si apa
sarata, de care turistii sunt incantati. Temperatura apei
atinge si 40 de grade, la o adancime de un metru si
jumatate.
Apele lacului sunt recunoscute pentru tratarea maladiilor
reumatismale, endocrinologice si cardiovasculare. Malul de
pe fundul lacului este utilizat in numeroase tratamente.
Scaldatul in apele lacului nu este autorizat decat la
anumite ore in timpul zile si doar intr-o parte din lac.
Concret, turistii care vin la Lacul Ursu nu sunt autorizati
sa se scalde inainte de 10:00 si dupa 18:00. Scaldatul nu
trebuie sa dureze mai mult de 20-30 de minute la adulti si
10-15 minute, la copii.
Aria protejata ‘’Lacul Ursu si arboretele pe saraturi’’ este
amplasata pe teritoriul intravilan al orasului Sovata, in
statiunea turistica, potrivit primariasovata.ro. Aria este
definita ca rezervatie naturala de interes national conform
Legii 462/2001- privind regimul ariilor protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice,
corespunzand categoriei IV IUCN (International Union for
Conservation of Nature).
In urma unor complexe evenimente geologice, meteorologice
si hidrologice petrecute in perioada 1875-1880, prin
dizolvarea treptata a masivului de sare de catre apele a
doua paraie (Auriu si Cris-Toplita), urmata de surparea
terenului, s-a format lacul Ursu.Intr-o perioada de
aproximativ cinci ani, cele doua paraiase au umplut golul
rezultat din surpare, luand nastere actualul lac. Pentru ca
are forma unei piei intinse de urs, oamenii din partea
locului i-au dat numele de ‘’lacul Ursului’’.
La sfarsitul perioadei de incalzire, respectiv mijlocul sau
sfarsitul lunii iunie, temperatura apei la adancimea de 1,5
metri (termoclima lacului) poate sa ajunga la 50 de grade
Celsius.La sfarsitul lunii iunie, cand se deschide sezonul de
balneatie, straturile din lac se omogenizeaza, apa ajunge la
33-34 grade, iar apoi urmeaza incontinuu sa se raceasca, in
special din luna august, cand incep noptile racoroase.
In 2016 cercetatorii de la Universitatea Sapientia Miercurea
Ciuc au reusit sa izoleze si sa testeze, in premiera
mondiala, specii noi de bacterii care pot fi folosite la
depoluarea mediului inconjurator. Una dintre bacteriile
descoperite provine din Lacul Ursu din Sovata, putand fi
folosita pentru biodegradarea unor hidrocarburi. Cea de a
doua a fost descoperita intr-o groapa de gunoi, fiind foarte
rezistenta la radiatii UV si radioactive, si va putea fi folosita
la purificarea lichidului ce rezulta din deseuri. (M. F.)