Bogdan Chiriţoiu, Preşedintele Consiliului Concurenţei
Raportul privind evoluţia concurenţei în sectoarele cheie ale economiei
24 noiembrie 2022

Raportul privind evoluția concurenței în sectoare cheie ale economiei aduce și în acest an perspective globale asupra prezentului și evaluări prin prisma stării economico-financiare a companiilor. Analizele realizate au vizat, în special, domeniile inovative, a căror dezvoltare a fost stimulată în contextul pandemiei, reprezentând o prioritate, mai ales în contextul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Este o certitudine faptul că revenirea economiei globale a încetinit în anul 2022 pe fondul mai multor situații ce au generat efecte succesive persistente. Astfel, inflația la nivel global a început să crească rapid odată cu revenirea economică puternică înregistrată în 2021 pe măsură ce tot mai multe țări au început să-și relaxeze restricțiile generate de pandemia Covid-19. Comparativ cu nivelurile minime înregistrate pe parcursul anului 2020, inflația a început să crească semnificativ, ca urmare a revenirii cererii și, implicit, a presiunii exercitate asupra lanțurilor de aprovizionare, care în perioada pandemică au fost perturbate, afectând oferta. Chiar și în contextul încetinirii creșterii economice înregistrate pe parcursul anului 2022, există riscul ca inflația să înregistreze niveluri ridicate și în perioada următoare. În acest context internațional complicat, prețurile s-au majorat rapid și în România, influențate atât de factori interni, cât și externi: creșterea cererii și a costurilor de producție, politicile economice expansioniste și importul de inflație, dar și amplificarea unor deficiențe structurale ale economiei autohtone, precum adâncirea deficitelor balanței comerciale cu bunuri și deficitului bugetar. Pe parcursul anului 2022, datele statistice indică, totuși, o consolidare a revenirii economiei românești post-pandemie, așa cum o arată evoluția PIB-ului, reluarea consumului și a investițiilor străine directe, precum și îmbunătățirea condițiilor de pe piața muncii: creșterea veniturilor și scăderea ratei șomajului. Mai mult, implementarea reformelor structurale și a investițiilor prevăzute în PNRR creează premisele unei creșteri economice mai dinamice pe termen mediu și lung. Pentru a avea o imagine și mai amplă asupra mediului de afaceri din România, am realizat o analiză în cadrul căreia am urmărit evoluția a peste 700.000 de firme în perioada 2017-2021. Astfel, am constatat că există o evoluție pozitivă pentru aproape toate aspectele luate în considerare: ponderea numărului companiilor profitabile în numărul total, nivelul cumulat al profitului net, numărul firmelor care respectă condiția de capital propriu, dar și ponderea acestora în numărul total de firme. O evoluție pozitivă, pe întreaga perioadă 2017-2021, a înregistrat și numărul firmelor stabile financiar (respectiv cele care au o rată a autonomiei financiare globale de peste 33%), crescând de la 45% din totalul celor analizate în anul 2017, la 56% din totalul din 2021. Pe baza Indicelui Agregat de Presiune Concurențială, pe care îl calculăm în fiecare an, am observat o intensificare, în anul 2022, a concurenței în industria transportului rutier de mărfuri și chiar a sectorului asigurărilor auto, însă și o alterare a condițiilor de concurență în sectorul gazelor naturale. Industria gazelor naturale și a energiei electrice continuă să fie subiectul principal al dezbaterilor zilnice. Perturbările majore din aceste două sectoare sunt cauzate de factori externi, precum limitarea livrărilor către Europa de gaze din Rusia, incertitudinea privind războiul din Ucraina și creșterea prețului Page | 5 certificatelor de emisii de CO2. Efectul acestor factori, în sensul creșterii prețurilor atât pe piața gazelor naturale, cât și a energiei electrice, a fost accentuat și de scăderea ofertei interne: o producție mai scăzută atât de gaze naturale, cât și de energie electrică. În tot acest context tumultuos, schimbarea rămâne singura constantă, iar focusul trebuie să fie orientat către digitalizare. Traversarea perioadei pandemice a implicat transformări semnificative ale economiilor, prin accelerarea tranziției către o economie verde, digitalizată. Alături de investițiile private, este de așteptat să crească și investițiile publice, având în vedere inclusiv implementarea PNRR. În perioada 2022-2026, România ar putea beneficia de aproximativ 14,2 miliarde de euro sub formă de granturi, respectiv de aproximativ 15 miliarde euro sub formă de împrumuturi, prin intermediul PNRR. Aceste fonduri sunt destinate efectuării de reforme structurale și investiții în domenii strategice ce au ca scop modernizarea și creșterea potențialului economiei românești, iar impactul preconizat al implementării PNRR constă în generarea unei creșteri economice suplimentare pe tot intervalul implementării acestuia. Procesul de digitalizare, aflat în mod deosebit în atenţia Consiliului Concurenţei în ultima perioadă, atât de necesar pentru dezvoltare, a ajutat la conturarea unor segmente de activitate pe care utilizatorii le privesc ca alternativă la cele de tip tradițional. În cadrul raportului de anul acesta, analiza la nivel de sectoare de activitate a avut în prim plan domeniul serviciilor, la nivelul cărora difuzia tehnologiei s-a realizat mai accentuat prin comparație cu alte domenii. De menționat că o piață care a cunoscut o creștere semnificativă în ultima decadă și, în mod special, în perioada pandemiei, o reprezintă comerțul electronic și segmentele asociate, precum procesarea plăților online. Orientarea progresivă și invariabilă a consumatorilor români spre cumpărăturile online a debutat înainte de pandemie și se reflectă în statistica tranzacțiilor cu carduri, unde se observă o creștere a ponderii valorilor. Deși datele din 2022 arată o stabilizare a ritmului de creștere a comerțului electronic, în jurul valorii de 10%, în acest context economic incert, previziunile de menținere a creșterii par greu de atins. Acest fapt va încetini ritmul de creștere al valorii tranzacțiilor online, cu impact asupra evoluției activității de procesare de plăți online. Cu toate acestea, ponderea scăzută a consumatorilor români ce achiziționează produse/servicii online ne arată potențialul considerabil de dezvoltare al segmentului de piață a procesărilor de plăți online, încă permisiv și atractiv atât pentru jucătorii locali, cât și pentru cei internaționali. Un alt domeniu care a resimțit puternic efectele pandemiei a fost cel al serviciilor medicale. Contextul crizei sanitare a accelerat procesul de tehnologizare și digitalizare inclusiv la nivelul serviciilor medicale, astfel furnizându-se pentru prima dată la scară largă, în activitatea curentă a unităților medicale private și publice, servicii medicale la distanță. Telemedicina a reprezentat soluția necesară în condițiile în care exista o presiune uriașă asupra sistemului de sănătate din cauza numărului mare și în creștere de bolnavi, luând în considerare totodată importanța diminuării riscului de îmbolnăvire a personalului medical și necesitatea protejării pacienților de a se infecta - toate acestea, însă, fără a sista furnizarea de servicii medicale. Astfel, în trimestrul doi al anului 2020, furnizarea de consultații la distanță a început să se răspândească în România, tot mai multe unități medicale oferind și astfel de servicii. Sistemul de sănătate din România se află sub presiunea unor schimbări demografice întâlnite și la nivel mondial, reflectate de creșterea speranței de viață, odată cu apariția unor boli cronice care trebuie tratate Page | 6 într-o perioadă mai lungă de timp. În plus, sistemul medical are reacții întârziate din cauza unei prevenții precare și a faptului că se produce o supraaglomerare la nivelul instituțiilor spitalicești. Realitatea din piață ne arată faptul că procesul de adoptare al telemedicinei poate fi unul anevoios, o serie de motive - de la lipsa normelor legale, până la lipsa dotărilor necesare în cabinete - reprezentând piedici pentru debutul și evoluția acestui domeniu. În aceste condiții, cele mai multe consultații la distanță au fost realizate de unitățile medicale consacrate din spațiul privat, datorită disponibilității acestora de a investi în telemedicină, răspunzând rapid la cerințele pieței. Prin urmare, continuarea dezvoltării segmentului de telemedicină reprezintă direcția naturală de evoluție, cu efecte potențial benefice pentru modul de funcționare a sistemului medical din România. În anul 2022, autoritatea de concurență a finalizat o investigație sectorială ce a vizat serviciile de transport alternativ, conturând o imagine de ansamblu asupra serviciilor de transport de persoane, în cadrul mai larg de mobilitate urbană. Autoritatea de concurență a recomandat o politică mai transparentă și echitabilă din punctul de vedere al tarifelor practicate și al informațiilor afișate pasagerilor în aplicație, dar și o abordare a legiuitorului care să impună anumite standarde minimale și echivalente pentru grupuri diferite de utilizatori sau de actori pe piață. De asemenea, autoritatea de concurență a atras atenția asupra procesului prea lent de reglementare și, în mod specific, asupra importanței independenței șoferilor și a necesității conturării unor soluții legislative care să nu altereze modelul de afaceri specific serviciilor de transport alternativ și care să nu inhibe motivația operatorilor de platforme de a concura în mod real. Analiza Consiliului Concurenței a reliefat și necesitatea conturării unor strategii concentrate pe dezvoltare durabilă, pe conceptul de smart city și un cadru integrat de mobilitate urbană, dar mai ales pe creșterea capacității de a implementa și urmări aceste dezvoltări. Recomandările Consiliului Concurenței includ, prin urmare, posibile măsuri și direcții de dezvoltare ce pot fi implementate începând din prezent, pentru a pregăti o tranziție mai ușoară și mai rapidă pe direcția prefigurată de noile tehnologii și a maximiza beneficiile pe care aplicațiile, în general, le pot aduce utilizatorilor. Consiliul Concurenței încurajează, așadar, soluțiile inovative. Considerăm că, într-un cadru de reglementare adecvat, acestea pot contribui la intensificarea concurenței și la îmbunătățirea gradului de satisfacere a nevoilor consumatorilor. În contextul reprezentat de PNRR, țara noastră are oportunitatea de a realiza transformări durabile către modele de piață mai bine adaptate economiei digitale și într-o măsură tot mai mare orientate către cerințele românilor.
Promovam  performanta  economica!
Editie electronica a publicatiei Top Business - 
fondata 1993
Editie electronica a publicatiei Top Business - 
fondata 1993
Promovam  performanta  economica!
Editie electronica a publicatiei Top Business -    fondata 1993
Promovam  performanta  economica!