Comisia de la Venetia critica Ucraina

24 iunie 2023

Comisia de la Veneția a remarcat eforturile regimului Zelenski de a elabora o lege a minorităților naționale, dar a făcut observații față de modul de utilizare a limbilor minorităților naționale în Ucraina. Potrivit Comisiei de la Veneția, cetățenii nu trebuie să comunice cu autoritățile doar în limba de stat. Nu toate inscripțiile publice trebuie traduse în limba de stat, unele pot rămâne doar în limbile minorităților.

Legea minorităților (comunităților) naționale din Ucraina a fost adoptată de Rada Supremă la 13 decembrie 2022. Potrivit parlamentarilor ucraineni, legea este necesară pentru a îndeplini unele cerințe ale Bruxelles-ului, după ce Ucraina a obținut, în plin război cu Rusia, statutul de candidată la aderarea în UE. Dar, după ce Comisia de la Veneția a criticat Legea minorităților naționale din Ucraina, presa de la Kiev și unii politicieni au acuzat organul consultativ al Consiliului Europei de adoptarea unor recomandări care fac jocul Moscovei, numindu-le „rușinoase”, „inadecvate” și „părtinitoare”. Potrivit presei ucrainene, Comisia de la Veneția i-a solicitat Parlamentului de la Kiev să extindă dreptul la organizarea unor evenimente în limbile minorităților naționale, fără să existe obligația de a le traduce simultan în ucraineană. Ucraina este rugată să prelungească perioada de tranziție a Legii educației, care a fost criticată de minorități pentru reducerea dreptului la învățământ în limba maternă. De asemenea, Comisia de la Veneția a solicitat o revizuire a articolelor Legii minorităților naționale care prevăd: Traducerea tuturor inscripțiilor în limba de stat. Interzicerea comunicării cu autoritățile în altă limbă decât ucraineana. Limitarea accesului la presă și cărți în limbile minorităților naționale. Experții Comisiei de la Veneția consideră că Ucraina trebuie să modifice și unele articole din Legea mass-media. Unele recomandări ale Comisiei de la Veneția coincid cu cele ale Ministerului de Externe al României, care a menționat în decembrie 2022 absența unor prevederi de utilizare a limbii materne în relația cu autoritatea judecătorească, lipsa de finanțare pentru asociațiile reprezentative ale minorităților naționale etc. „Preocupările părții române din perspectiva dreptului la educație nu sunt satisfăcute”, a susținut MAE. Bucureștiul a arătat guvernului de la Kiev că aderarea la UE, pe care ucrainenii o doresc, presupune „caracterul obligatoriu și de asumare a implementării unor reforme”. În același timp, Legea minorităților naționale a fost criticată de reprezentanții comunității românești din Ucraina.

Un expert ucrainean recunoaște validitatea observațiilor Comisiei de la Veneția Expertul în drepturile omului de la Kiev Viaceslav Lihaciov, membru al Consiliului de Experți al Centrului de Libertăți Civice, a subliniat nemulțumirea categorică a Comisiei de la Veneția față de politica lingvistică a Kievului. „Recunosc că criticile aduse Ucrainei au o logică, însă nimeni nu este dispus să schimbe acum această abordare chiar și dacă va fi o solicitare a europenilor”. Expertul de la Kiev consideră că trebuie găsit un compromis. Și autoritățile ucrainene critică parțial concluzia, dar promit „pași de implementare” Vicepremierul ucrainean pentru integrare europeană și euroatlantică, Olga Ștefanișina, a declarat pe 17 iunie că există o serie de pretenții ale Comisiei de la Veneția față de legile dezoligarhizării, minorităților naționale și numirii judecătorilor, însă acestea nu sunt o surpriză pentru Kiev. „Continuăm să lucrăm asupra realizării celor șapte recomandări ale Comisiei Europene, necesare pentru trecerea la următoarea etapă a procesului de aderare la UE - lansarea negocierilor”, a spus Stefanișina, adăugând că Ucraina analizează pașii necesari pentru realizarea recomandărilor Comisiei de la Veneția. Mulțumind Comisiei de la Veneția pentru dialog, oficialul ucrainean a adus critici concluziei organului consultativ al Consiliului Europei pentru ignorarea contextului, și anume, a războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Din păcate, concluzia nu ia în calcul aspectele sensibile și particularitățile cazului ucrainean.

După votarea de către Rada Supremă a Legii minorității naționale, reprezentanții comunității românești din Ucraina și-au exprimat dezamăgirea, menționând că se așteptau la soluționarea problemelor cauzate de noua legislație în domeniul învățământului, „La lecții nu va fi nici ucraineană, nici română, ci un amestec de limbi. Urmează un colaps în educație”, și-a exprimat pentru Libertatea îngrijorarea Radu Petrașescu, directorul liceului cu predare în limba română din Ciudei, regiunea Cernăuți. (Dinu Codreanu)