N
ascuta la Craiova, Julia Scavo isi petrece primii 20 de ani din viata in Romania. Obtine apoi o bursa
in Franta pentru a studia ingineria, la Lyon, in cadrul Institutului National de StiinteAplicate (INSA). In
timpul studentiei, Julia face cunostinta cu vinul. Sedusa de licoarea bahica, dupa obtinerea diplomei de
specialitate in matematica in cadrul Universitatii „Claude Bernard - Lyon I”, Julia se intoarce la scoala
pentru a studia cat mai multe despre vin.
Obtine diploma de sommelier la Lyon, la Scoala de Ospitalitate François Rabelais si continua cu o
diploma de comert si marketing in vin, spirtoase si alte bauturi, pe care o obtine la ICOP Aubagne in timp
ce lucra ca asistent de vanzari junior la Chateau de Rouët si ca somelier la Nisa pentru Chef Keisuke
Matsushima s wine bar-ul „La Cave de l’Origine „. Au urmat imediat si alte experiente, inclusive onoarea
de a lucre pentru domnul Alain Ducasse la Trattoria Monaco si de a lucre sezonier la Monte-Carlo
Sporting. Au urmat si WSET (nivelul 3) si DipWSET, in vin si spirtoase nivelul 4 este in curs. Sotul Juliei,
Bruno Scavo, somelier-sef in Monaco, a fost mentorul acesteia in toata aceasta perioada.
Julia Scavo afirma ca: “Sa studiezi vinul inseamna sa
studiezi cultura. Trebuie sa ai o memorie buna si sa fii
pasionat de chimie, fizica, geologie, geografie, istorie,
avand in acelasi timp rigoare matematica si sensibilitate
artistica. Eu cred ca le am pe toate sau cel putin ma
“
Sommelierul are nevoie de o serie de abilitati pentru a
alcatui o colectie de vinuri intr-o crama si o lista de
vinuri adaptata stilului restaurantului, bucatariei,
cerintelor managerului, tipului de clienti. Somelierul
stapaneste arta asocierilor culinare cu vinul, servirea si
intretinerea oaspetilor cu anecdote istorice, informatii
despre vinuri, bauturi spirtoase, trabucuri. Trebuie sa
poata sa le recomande clientilor sa viziteze o anumita
regiune viticola, cat si alte atractii culturale din zona
legate de vin sau de gastronomie. Nu in ultimul rand
psihologia, eleganta si abilitatile lingvistice bune sunt
esentiale pentru a complete aceasta imagine.
Capacitatea de management si de vanzar ar trebui sa
fie, de asemenea, o parte din rolul unui sommelier”, este
de parere Julia Scavo.
Scavo afirma vizavi de piata viticola a Romaniei:
“Cred ca Romania poate dezvolta acest sector cu o
singura conditie: daca va armoniza certificatele si
diplomele si daca va oferi un plan de invatamant
superior in domeniul ospitalitatii, care sa poata concura
cu nivelul celui de afara. Salariile ar trebui sa fie mai
interesante pentru a-i convinge pe omelieri sa lucreze
mai degraba in restaurante, decat pentru crame sau
distribuitori. Chiar acum in Romania, generatia se
schimba, pe piata apar somelieri tineri, sa profitam si sa
ii pregatim cat mai bine. De fapt, acesta este unul din
obiectivele mele in calitate de educator si trainer in
domeniul vinurilor si al bauturilor spirtoase. Romania ar
trebui sa faca un brand national dintr-un vin sau dintr-
un soi autohton. Cel mai mare success in acest sens il
reprezinta Ungaria si Tokay. Romania ar trebui sa-si
gaseasca propriul „Tokay”, fie ca vorbim despre
FeteascaNeagra sau altceva.”
Un vechi cantec pe
care-l mai auzeam in
copilarile de la celebrii
lautari dragaseneni
amintea stravechiul
drum de la Cepari pe
care mergeau o fata si-
un jandarm, in formula
clasica: fata mare pe
picioare iar jandarmul
calare, pana cand fata
mare il face pe
jandarm sa priceapa ca
murgul poate duce doi
si trei dar pe ei doi
porumbei. La Cepari
erau si vii, dar nu erau
conace boieresti cu
crame ca la Dragasani.
Acum pe harta
aristocratica a vinului
dragasenean Cepariul
are un loc remarcabil.
Prezentam aceasta
reusita utilizand date
si texte din site-ul
Cramei Cepari. Asta
dupa ce m-am vazut in
viteza, relative recent,
in biroul domnului
consul Sergio
Faleschini, cu
creatorul Cramei
Cepari, caruia i-am
promis ca-i voi face o
vizita. Ma tin de
cuvant, mai intai il
vizitez in scris.